marți, 3 mai 2016

Loch Ness and Isle of Skye

Asa de final, dupa ce ne consumasem mare parte din resursele de energie, am ajuns si la partea pe care o consider cea mai reusita a calatoriei noastre.
Ne-am trezit iar devreme pentru ca trebuia sa mutam masina de pe locul unde era parcata pana in ora 10. Si oricum cand esti in genul asta de vacanta somnul este un lux pe care nu ti-l poti permite.

Fiind duminica si cu noaptea in cap, singurul loc care deschis era McDonalds-ul dar am sperat ca putem gasi si altceva. Toate usile ne erau insa inchise si de abia in fata autogarii am gasit ceva deschis asa ca am intrat. Aspectual nu era mare chestie dar "beggars can't be choosers" si stiam ca urmeaza si o zi lunga asa ca ne-am aruncat cu aplomb.

Loch Ness a fost motivul pentru care am mers in Inverness in primul rand, fiind situat la cateva minute de mers cu masina de iesirea din oras. Nu pot zice ca ma asteptam la mare lucru asa ca nu am fost foarte dezamagit. Aduce un pic cu lacul de la Vidraru in sensul ca se intinde intre doua dealuri si e foarte lung. Cred ca este si un pic mai lat decat cel de la noi dar una peste alta nu am fost impresionat prea tare. Macar am putut sa mai bifez ceva de pe bucket-list.

In lung
Si in lat. Loch Ness in toata splendoarea lui

Dupa Loch Ness in schimb, situatia a inceput sa devina mult mai interesanta. Tinutul devine mai muntos si punctat cu multe lacuri langa care chiar vrei sa te opresti un pic. Cand am hotarat sa facem aceasta calatorie, am insistat sa mergem catre Isle of Skye. Nu stiam prea multe despre acest loc decat ca exista peisaje epice, lucru pe care l-am aflat la un moment dat din acest clip:  https://www.youtube.com/watch?v=xQ_IQS3VKjA

Primul loc unde am ramas fara respiratie a fost Loch Cluanie (habar nu aveam cum se cheama ce vedem pana in secunda asta cand am cautat pe harta). Nu prea ma pricep la descrieri si oricum nici pozele nici descrierile nu au cum sa exemplifice cat de impozant este locul respectiv. Cred ca ne-am oprit de vreo 3 ori de-a lungul acestui lac, am facut poze, ba chiar am incercat sa luam apa de la o cascada dar s-a dovedit a fi pamantoasa. Incepusem sa ma ingrijorez un pic si de cantitatea de motorina din rezervor pentru ca mergeam din ce in ce mai departe de civilizatie (metaforic vorbind).

 Din pacate nici macar o panorama nu are cum sa readea sentimentul pe care il ai acolo
 Pe malul Loch Cluanie 
 Picture time
Loch-ul e undeva in spate. Erau multi pescari pe aici si cativa motoristi curajosi

Si iata ca am gasit si un butic cu pompa si am alimentat cu Cola, apa si motorina, ba chiar si o sticla de cidru la doi litri pe care Cristian a dat cu mult mai mult decat facea. Nu era inca nici foarte tarziu, de abia vreo 2 dupa amiaza.  Unde mai pui ca fiind atat de sus (ca latitudine), afara incepe sa se intunece pe la 9 si e complet bezna pe la 10. Banuiesc ca pe timp de iarna se aplica si reciproca si se face intuneric de la 3.

Inainte sa ajungem pe Isle of Skye insa, am intalnit un alt castel. Bineinteles, a trebuit sa oprim si sa facem poze dar nu am intrat si la asta din considerente de timp. Eilean Donan pe numele lui, aflat pe malul Loch-ului Duich. Daca va intrebati ce e cu toate denumirile astea funky, trebuie stiut ca toate placutele din partea asta a tarii sunt bilingve, pe langa engleza fiind trecuta si ceea ce banuiesc ca este scotiana veche. Oricum, ceva ce arata foarte alambicat.

 Eilean Donan
Aparent castelul ar fi suferit niscai pagube si a fost reconstruit de abia pe la 1900. Chiar si asa arata vechi. De asemenea cred ca devine inaccesibil din cauza mareelor. Acum parea ca ai putea sa o iei la pas pe langa pod (cu niste cizme de cauciuc).


Cele doua insule, Skye si Britania sunt legate cu un pod care ofera o vedere extra asupra peisajului. Bineinteles nu poti sa te opresti pe pod dar pe viitor voi sti acest aspect si o sa caut sa parchez undeva in zona si apoi sa o iau la picior.

Aceasta poza nu-mi apartine, din pacate. In stanga se afla insula Skye. Muntii din fundal apartin tot ei


Tocmai am realizat ca in aceasta calatorie nu am postat nici un random fact asa ca o voi face acum.

Random fact #1: drumurile sunt in general mai bine asfaltate (dar nu peste tot!) si mai bine semnalizate (intalnesti semne care iti spun de exemplu ca dealul pe care il urci nu are viziblitate in varf) decat in Romania dar ce te impresioneaza si te face sa fii mai relaxat nu sunt drumurile in sine. Sunt ceilalti participanti la trafic care nu iti lasa impresia ca sunt niste dobitoci congenitali. Cred ca am fost depasit doar de vreo 2 ori in toata calatoria. De cele mai multe ori, daca alegi sa mergi incet, toata lumea sta cuminte in spatele tau si asteapta o bucata de drum cu doua benzi pe sens pentru a depasi. Respectul meu maxim merge catre dansii!

 Pe-un picior de plai
 Pe o gura de rai...iata se zareste niste oi
 Un golf
 De la poza precedenta am mai urcat un pic
 Si iesirea la mare in dreapta
O salupa revine in port

Ce regret cel mai mult este ca nu am avut doua sau chiar trei zile intregi pentru aceasta bucata a traseului nostru. Doar insula in sine ar merita cel putin o zi. Din pacate era cam tarziu pana am ajuns si o tura completa in jurul insulei ar fi avut undeva intre 150-160 de km. Tinand cont de opriri si viteza maxima care e cam de 80-90 la ora, probabil ca am fi terminat cu insula in jurul orei 8 seara, dupa care ar fi urmat inca 400 de km pana in Edinburgh. Acest lucru nefiind fezabil, nu am avut de ales decat sa facem o scurta incursiune de aproximativ 40 de km in partea de sud a insulei, pe un drumeag de tara. OF!! Offf! Daca am fi stiut ce si cum, poate altfel ne faceam traseul si stateam mai mult aici.

Cu mare parere de rau am plecat inapoi spre Edinburgh de unde Cristian trebuia sa ia avionul ieri dimineata. Drumul inapoi este frumos chiar daca eram deja obositi si greu impresionabili. Pentru o lunga bucata a trebuit chiar sa facem back-tracking pana ce drumul spre Edinburgh s-a departit de traseul pe care l-am avut cand am venit din Inverness. Nu ca ai fi avut cum sa fii suparat din aceasta cauza.

Ultima bucata de drum a fost de anduranta si l-am lasat si pe Rasmus la volan ca nu mai puteam. Am ajuns tarziu in Edinburgh, pe la 10 si ceva pt ca ne-am oprit pentru masa de seara undeva pe drum si ne-am dus direct la dus si culcare. Nici gand sa mai vizitam ceva.


Ieri a trebuit sa facem calea intoarsa si intr-un moment de neinspiratie am zis sa incercam si drumul din vest ca sa vedem cum arata si acesta (exista doua posibilitati de a ajunge la Edinburgh, prin est sau prin vest).
La un moment dat am observat o gramada de oameni pe marginea drumului, multi cu aparate de fotografiat si toti pareau sa astepte ceva. De primii dintre ei am trecut fara sa ne punem prea multe intrebari dar apoi am inceput sa observam si politie si tot mai multi fotografi amatori si asa mai departe. Am inceput sa ne punem intrebari. Ce ar putea fi? Si daca oprim sa intrebam si apoi suntem prinsi in coloana si nu avem de ales decat sa mergem incet? Misterul s-a elucidant vreo jumatate de ora mai incolo cand am fost depasiti de un Rolls si un Bentley, amble pline de stickere si Rasmus a facut conexiunea: it's the Gumball 3000! mai multe detalii aici:

http://www.maxim.com/rides/gumball-3000-craziest-cars-2016-5
Am trecut si noi pe langa masina rasturnata in sant, dar inca nu stiam care-i treaba asa ca nu am inteles prea bine ce vedem.

Pana dupa Glasgow a fost chiar interesant dar pe masura ce ne-am apropiat de Mancester a inceput sa devina aglomerat. Odata ajunsi in zona respectiva am inceput sa stam pe loc iar GPS-ul sa incerce sa ne gaseasca un drum alternativ (adica mai putin aglomerat) fara mare succes. Cu toate astea am facut o gramada de jonglerii cu iesit de pe un drum ca sa intram pe altul ca sa ajungem la o autostrada care se varsa in alta si apoi sa luam alta iesire si tot asa. Una peste alta, nu am vazut nici o imbunatatire si ca sa fie treaba treaba, dupa ce am trecut in vreo 2-3 ore de o portiune care ar fi trebuit sa dureze juma de ora am dat de zone unde se repara autostrada. Adica viteza limita de 80 la ora. Cert e ca restul drumului pana la Londra a fost un cosmar si am rasuflat usurati cand am reusit in sfarsit sa ajungem acasa. 



Start typing and press Enter to search