Edinburgh

Ma asteptam la altceva. Asa ca am fost placut surprins cand am inceput sa vad centrul. Anticipam un oras asemanator Londrei si cumva dark. Cum ploua de cand ne-am trezit si nu parea sa se anunte vreo schimbare, am pornit cu ceva indoieli. Inca mai picura un pic cand am coborat undeva in centru. Strazi late, aerisite, cladiri impozante, magazine cochete. In stanga si in dreapta se intrezaresc tot felul de minuni. Un castel aici, o vale in partea cealalta, o coloana in zare.

Am intrat intr-un bistro cu specific frantuzesc cu gandul sa luam o cafea la pachet. Lumea manca pe la mese iar noua ne cam jucau ochii in cap de foame asa ca am decis ad-hoc sa luam loc si sa consultam meniul. M-am oprit la o supa de ceapa cu Gruyere si crutiane si jumatate de pui facut bine cu cartofi prajiti. Meniu de 13L. Un pret extrem de acceptabil dupa preturile din Londra. Supa a fost foarte asemanatoare cu ce am servit candva la Comarnic (wink wink) dar mai groasa. Yum.

Cu forte proaspete am luat-o spre castel, asezat pe un deal ce domina aceasta parte centrala a orasului. In zona mai sunt doua, unul cu tot felul de monumente de unde se vede mai tot orasul (Calton Hill) si inca unul imens, fara cladiri care seamana cu un munte implantat in coasta orasului. Soseaua il inconjoara pe de toata circumferinta, si te loveste faptul ca bai, ai un mic munte in oras. De pe Calton Hill ai o vedere de 360 si ti se ascunde vederii doar ce este in spatele muntelui.

Istoria este scrisa de invingatori. Aici un monument unde sunt comemorati soldatii scotieni morti in campania impotriva boer-ilor din Africa de Sud. Din ce stiu eu, dansii nu au fost de loc incantati sa-si piarda libertatea sub englezi si aici gasesti o statuie cu comandantul militar castigator al acestui eveniment. Cam multe din statui sunt inchinate (cu nerusinare as zice eu) eroilor unor razboaie de cucerire. Mai ales in Londra.

Urcam spre castel

Au stiut sa ascunda cu dibacie calea ferata ce trece intre castel si cealalta parte de oras cu un parc

In fata castelului alte minunatii

Magazinul care apare in poza de mai sus se intinde pe mai multe nivele unde se vand tot felul de suvenire si mai ales articole din lana si casmir. Kilt-uri, fulare, pulovere si cate si mai cate. La subsol, care se afla la 3 etaje sub nivelul strazii se afla si o manufactura unde chiar se produc unele din articolele dispuse.

Intrarea in castel. Apararea pare impenetrabila. Istoric a fost cucerit odata si drept urmare au fost instalate o serie de baterii care sa faca acest lucru imposibil pe viitor. De-a lungul timpului au fost adaugate si consolidate diverse parti.

Intrarea este 16.5L meritate pe indesate.

Sala de festivitati a castelului. A fost convertita de Oliver Cromwell in baraca pentru oamenii lui si curatata de toate decoratiunile. De abia cateva sute de ani mai tarziu s-a decis refacerea ei.

Want!

Want want! Majoritatea din armele expuse in aceasta sala sunt din dotarea diverselor unitati militare din mai multe perioade

Vederea de sus de la castel iti ia rasuflarea si nici el nu e rau de loc. Ploaia se oprise de tot cand am ajuns la castel si au inceput sa apara si cateva raze firave de soare.

Probabil sunt partinitor pentru ca am o pasiune imensa pentru castele dar acesta este un castel destul de epic.

In aceasta aripa a castelului se afla resedinta regala. Am vizitat cateva din camere dar probabil si datorita lipsei de mobila aratau destul de seci si sincer nu foarte regale.

In aceasta capela sunt registre cu toti soldatii scotieni din fiecare regiment morti in cele doua razboaie mondiale. Totul are un aer foarte martial cu steaguri, insignele regimentelor si citate in latina. Ca si la bijuteriile coroanei (care sunt tinute intr-un seif imens in care practic intri) nu ai voie sa faci fotografii. Si ar cam fi meritat. Aspectual ma duce cu gandul la castel de prin jocuri.

In fata se gaseste cea mai veche cladire inca in picioare din castel, o capela inchinata mamei unuia din vechii regi scotieni pe la 1100 toamna. Inauntru de abia incap vreo 20 de oameni si tre sa te apleci ca sa poti intra. Probabil nu isi iubea prea mult mama sau pe vremea aceea era mai greu cu construitul

Dick pic

Castel!

Si iar castel

Muntele! Bine, poate nu e chiar un munte dar e un ditai dealul si sunt sigur ca vederea de acolo este minunata. Poate ajungem maine inainte sa plecam spre Inverness

Inapoi la mega magazinul de lana. De altfel prin tot centrul orasului sunt tone de magazine cu tot felul de articole de lana

Celalalt deal

Jos se afla gara, pe care am incercat sa nu o surprind in candru. Ce se afla pe cealalta parte in schimb arata extraordinar.

Sus in deal, e-o casa

Tot de sus, tot de sus?

In zare se zareste castelul si multa epicitate

The Monument of the Scots si un fel de hotel in plan apropiat. Imi dau seama acum cate lucruri interesante nu am pozat pentru ca nu am gasit o incadrare multumitoare sau mi-a fost lene.