In Olanda era cod galben de furtuna si ne-a cam scuturat la aterizare dar la ora programata misunam deja prin Schipol si reusisem sa ma ametesc. Se vede ca nu am mai fost de mult. Urcat in tren, am stat. Vreo 20 de minute. Probleme tehnice. Si-au cerut scuze si intr-un final am plecat.
Ajuns in fata garii am contemplat ideea de a o lua pe jos. Cam statea sa ploua, 17le a venit in statie asa ca m-am decis repede sa iau tramvaiul. Care s-a mai scumpit de data trecuta. S-a facut 2.90E calatoria. Fata de 1.60 cat era prima oara cand am fost acum 7 ani si 2.60 acum 2 ani. Nu doar la noi se scumpesc lucrurile. Cineva trebuie sa ii ajute pe greci sa iasa din criza cumva.
Am ajuns, l-am trezit pe Jophra, am distribuit cadourile si am iesit in oras.
Afara ploua mocaneste, cu determinare. Hainele mele groase constau intr-un hanorac si o pelerina de ploaie. Racoare.
Asa ca am tinut-o din bere in bere si am culminat cu un restaurant chinezesc din Leidseplein. Wok to walk. Bun bun! Era si cazul, ca aveam gaura in coaste de foame.
Undeva pe drum am auzit si Lambada intr-un bar. Joi am auzit si la noi cand am fost in Centrul Vechi. O fi revenit la moda? Oricum ar fi, mi-a facut placere sa o reascult.
Pentru ca ploua in continuare am decis sa o luam spre casa. Acum in timp ce scriu astept masa de seara. Nom nom.
Un prieten de-al Andreeai care seamana cu Marc peste 20 de ani ne-a facut si el o vizita. Stam de vorba. Mi-e somn de cand m-am trezit.
Nu reusesc sa instalez iTunes asa ca pozele momentan vor ramane la mine in telefon si cam atat. Sau poate am noroc mai incolo. Cine stie...Steve Jobs shall provide.
Cine se scoala de dimineata
Wok to Walk, Bun!
Decor
Nom nom nom
Steam-punk bar
Singing in the rain
Si cand te gandesti ca toate pozele sunt facute cu telefonul. Unul din putinele capitole la care nu pot decat sa laud un iPhone 6.
