Ne-am inteles sa facem o iesire catre traseul Primei Evadari, sa cercetam terenul. La orele 12 trecute fix ne-am dat randez-vous la statia de metrou Piata Muncii, trei gorobeti. Eu, Alexut si Harciogul. Restul (ca eram mai multi initial) au aplicat "diverse diversiuni" si nu au participat. La relanti, am pornit catre Baneasa. Cu ajutorul lui Alexut, am batut niste cai mai nestiute (de noi astialalti) si am iesit la pod Baneasca cu minim de efort. De acolo, cale dreapta spre padure.
Poate e un bun moment sa precizez ca niste pantalonasi cu buretel ajuta la confort.
Prima oprire, dupa intrarea in padure pentru o gura de apa si niste odihna
Recunosc ca nu sunt un bun cetatean si nici un bun cercetas. Ca atare, este prima mea vizita la padurea Baneasa. Ever! Nu am fost dezamagit!
Sus-numita padure este strabatuta in toate directiile de diverse drumuri: asfaltat, forestier dar cu spatiu indeajuns pentru o masina si poteca pe care incape la fix o bicicleta. Foarte multe din ele sunt si marcate cu sageti. Neavand o directie clara in minte, am cutreierat in toate directiile, ocazie cu care am descoperit si cateva mici colturi de rai. Intr-o larga poienita am zarit chiar si o caprioara. Another first.
Alt loc frumos (desi poate de aici nu se vede)
In dreapta imaginii sunt chiar si niste damburi dragute unde probabil ai putea sari. N-am incercat totusi.
Am tot mers cateva ore bune, pana cand Harciogul a patit nepatita si nu a evitat (prin craci pe unde am luat-o noi) o ditai balta. Rezultatul: apa mocirloasa pana pe la jumatatea gambelor.
Procesul de stoarcere a apei din bascheti
Chestia asta necesitat o pauza mai lunga, ocazie cu care am mai facut cateva poze.
Alex - Scott
Eu - Scott. Remiza.
Inca ma fascineaza calitatea pozelor care se pot face cu telefoanele din ziua de azi...
Floricele pe campii
Toata aventura noastra forestiera a durat vreo 3 ore si ceva dar a parut mult mult mai mult. Multe locuri noi si ceva adrenalina pe cateva din portiunile virajate. Acoperiti de glorie si Harcii de namol am revenit in oras. Unde dupa iesirea din pasajul de la Baneasa se face o parte draguta de ceva ce ar trebui sa fie Herastrau -- sau de pe aceeasi retea de lacuri.
Cam pe aici pe undeva
O meritata pauza. Pe bordura aceea te sprijini ca de bratele celui mai confortabil fotoliu
Se cam lasa si racoarea...
Alex, cu inima de mama, a hranit ratele si le-a convins sa stea la poza
La Piata Domenii ni s-au despartit drumurile. Cei doi tovarasi ai mei de escapada s-au indreptat spre casile lor iar eu am luat directia Casa Presei pentru jonctiunea cu alt grup de baieti. Dupa o tura prin Herastrau, extra-plin la ora 7 seara am luat-o pe Calea Victoriei si apoi spre casa. Am ajuns acasa frant, la fix 8 ore dupa ce m-am pus in sa. Iar maine, se pare ca ne vom indrepta spre Comana, pentru alt tur de forta. Revin cu materiale.