Doua zile interesante.
Ieri cand am deschis ochisorii de proba pe la 6 dimineata am vazut ca cerul era senin. De emotie aproape ca nu am mai putut sa adorm la loc. O data la 20 de minute mai deschideam un ochi sa vad daca este tot senin. Sa facem si noi o baie daca tot suntem la mare, nu? Spre norocul nostru a fost senin in continuare asa ca ne-am trezit si ne-am ambalat catre plaja publica Jumeira.
Random fact #53: peste tot unde te invarti exista speed bumps facute direct din constructia drumului (adica nu chestiile alea odioase de plastic), unele mai blande (la trecerea de pietoni si late cat respectiva trecere), altele mai brutale. Cine nu vrea sa isi lase bara fata si suspensiile acolo este fortat sa incetineasca.
Am stat la plaja cateva ore bune. Odata la cateva sute de metri exista facilitati de dusuri, toalete si chioscuri cu mancare, inghetata, etc. De pe plaja se pot inchiria umbrele cu 10 dirhami pe zi (si sezlonguri dar nu m-a interesat acest aspect). Pe bune, asta am facut cam toata ziua: am vegetat, am facut baie, am alergat (exista banda de biciclete de-a lungul plajei si banda de alergare - cumva elastica, sa te ajute), iar am inotat si bineinteles am studiat multitudinea de turiste venite din Rusia.
Dupa ce ne-am prajit corespunzator am luat directia hotel, am facut dus (apa de mare e foarte sarata incat dupa ce te usuci se vad particule de sare agatate de firisoarele de par) si am plecat spre Razvanel. Initial credeam ca sta in Abu Dhabi dar de fapt sta in zona, la vreo 150 km sud de capitala. Ceea ce face ca drumul sa aiba undeva la vreo 300+ km. Localitatea apare pe google maps ca fiind Al Marfa iar pe placutele de la fata locului este trecuta in general ca si Al Mirfa (desi exista si placute pe care scrie Al Marfa...de ce diferenta, nu se poate stii).
Pana in Abu Dhabi autostrada e mai mult decat prietenoasa, cu 4 benzi si luminata ca ziua. Langa Abu Dhabi am fost iar fraieriti de nenumaratele iesiri. Pe harta imi aparea ca trebuie sa mergem drept inainte ca sa ocolim orasul. In general asa era, doar ca trebuia sa o iei o iesire la dreapta pe un pod care te-ar fi scos pe drumul cel bun. Credincios hartii am continuat "tot inainte cu tupeu" si dupa o vreme am observat ca traficul a devenit tot mai haotic si aglomerat. Apoi am intrat intr-un tunel cu 4 benzi pe sens si luuuuung de nu i se vedea capatul nici dupa ce am mers pe el minute bune. Cel putin impresionant! Cand am iesit, am vazut ca in loc de autostrada suntem in centrul orasului, si nu oricum, ci chiar in extremitatea lui de vest. Cand am consultat GPS-ul mi s-a adeverit ca suntem la mama naibii, tocmai in centru (daca Dubai se intinde de la nord la sud, Abu Dhabi se intinde de la vest la est). Si da-i nenica si uita-te pe harta sa iti dai seama cam care e cel mai scurt traseu care sa te scoata din oras. Si da-i si mergi si mergi si consulta harta si iar mergi. Dupa vreo ora de la nefericita schimbare de directie (sau mai bine zis, continuare de directie) eram iar pe autostrada si ne indreptam catre Tarif, Al Mirfa si alte orase cu nume de neretinut.
Random fact #59: sunt foarte multe Dustere prin oras si am vazut chiar si cateva Loganuri (dupa cum s-a vazut in postul cu Al Ain). Singura susta e ca toate sunt cu brandul Renault. Probabil ca numele Dacia nu le zice nimic.
Random fact #62: moschei intalnesti prin oras, ba chiar si pe autostrazi mai la tot pasul. Majoritatea dintre ele sunt luminate noaptea cu verde si toate au boxe suspendate de minarete, care inlocuiesc cu succes muezinii. La orele fixe (pe care nu le-am retinut, dar sunt vreo 5 pe zi) incepe chemarea la rugaciune care suna chiar interesant. Cumva o gasesc mai putin deranjanta decat clopotele de la noi.
Revenind la autostrada, brusc s-a schimbat filmul. Stalpii de lumina, desi existau, erau cufundati in bezna. Cele doua benzi (in loc de 3-4) erau mai inguste decat pana acum si pe unele portiuni drumul era denivelat. Pe banda intai era un carnat aproape neintrerupt de camioane si cisterne, tragand cu greu la maxim 80 la ora. Limita de viteza la 100 (pe restul autostrazilor este la 120) si nu in ultimul rand, pana la Tarif aflat la vreo 90 de kilometri de Abu Dhabi nici o benzinarie. Back to middle ages kids!
Ce mai tura vura am ajuns si la Marfa noastra, incetinind de fiecare data cand zaream cate un radar fix.
Al Mirfa este un orasel pescaresc foarte mic, cu drumuri lungi care aparent nu leaga nimic, multa verdeata si semi pustiu la orice ora. Pe Razvanos l-am asteptat la un sens giratoriu aflat in camp. In orice directie te uitai nu vedeai decat drumuri care duc catre nimic. Nici o luminita in zare, nici o masina. Zona crepusculara. Dupa vreo 5 minute a aparut si baiatul nostru conducand in blana o Toyota Hilux si dupa imbratisarile de rigoare ne-am luat dupa el, mergand, evident catre nimic. Bezna, mai un speed bump aruncat la deruta in mijlocul soselei. Dupa aproximativ 10 minute am ajuns undeva in camp unde se afla locuinta, in apropierea santierului. In sfarsit, caci eram de vreo 4-5 ore bune la volan.
Am fost intampinati cu voiosie de o gasca de romani, toti colegi de munca (la Electromontaj, sucursala UAE) si colegi de locuinta cu Razvanos. Pe langa ei erau si cativa prieteni localnici: Tarik, un bastinas sadea, Nasser, nascut in Pakistan dar stabilit de ceva vreme in UAE si imbracat in traditionala rochie alba (al carei nume imi scapa) si soferul lui al carui nume iar imi scapa (cam multe imi scapa...), un taliban. La propriu! Taliban original, de la mama lui. Si apoi erau si romanasii nostri: nea Filip, un om simpatic la vreo 50 de ani, plimbat prin lume si trecut prin multe si apoi cei mai de-un leat cu noi - Dan, Radu, Razvan si Razvanul nostru.
Am stat la o bere (prima de cand am ajuns aici, caci nu se gaseste pe toate drumurile, cum e si de asteptat) si apoi ne-am pus la masa. Dan revenise din tara chiar in ziua precedenta asa ca am avut pe langa preparatele arabesti gen byriani (practic orez cu carne de oaie, desi se poate pune orice fel de carne atata timp cat nu e de porc) si niste clasice precum toba, slaninuta, costita, ba chiar si o tuica, la care nu am atentat. In schimb atenta Tarik, sub privirile usor dezaprobatoare ale confratelui Nasser, un baiat foarte religios. Dar chiar si asa raufactator fiind, Tarik nu s-a coborat atat de jos incat sa consume carne de porc, desi incercam toti sa ii convingem ca e super. Dupa cum zicea Nasser, daca un musulman atinge fie si cu un deget carnea de porc, degetul respectiv trebuie taiat! Nu vreau sa stiu ce se intampla in cazul in care mananca porc. Ce mai tai atunci?
Am stat, am mancat, am vorbit, am glumit, Razvanel a cantat la chitara - n-am mai ascultat Rapa din liceu. Pe la 12 am facut brigazi, ne-am urcat in masini si am purces la plaja. Plaja evident pustie la acea ora, cu exceptia unor baieti care puneau de un gratar si care, foarte ospitalieri, ne-au invitat sa ne alaturam lor. Ceea ce nu am facut, dar le-am multumit si ne-am urat sanatate. Nu am zabovit prea mult si am plecat si noi spre casile noastre ca eram rupti in gura (Tarik saracul de la alcool, noi de la drum).
Astfel se incheie ziua de ieri.
Undeva in stanga se pot observa doua femei ninja, iesite cu barbatul si plozii la plaja. Nici in momentele mele cele mai misogine nu as obliga femeia sa stea imbracata toata in negru la plaja si sa intre in apa in outfitul complet
Inca un view cu centrul Dubai-ului de pe dig
Tunelul din Abu Dhabi. Atat de impresionant incat a trebuit sa ii fac o poza (proasta)
Radu, Razvan, nea Filip si talibanul
Nepotul si Tarik
Nasser (ca si restauranul libanez de la Domenii) si Razvanos
Astfel se incheie ziua de ieri.
Zilele astea urmeaza ca nea Filip sa implineasca 51 de ani asa ca azi la pranz se intindea masa mare cu gratar. Dar pana acolo, am fost nitel sa vizitam orasul, plaja si portul. Razvanos si-a luat si undita sa dea nitel la peste.
Centrul orasului. Care tine pret de cateva sute de metri si atat
Un cartier linistit din Al Mirfa
Pam pam!
Sa traiasca dom' sofer!
Multe plantute. Chiar daca sunt in desert, oamenii de aici fac tot posibilul sa irige suprafete cat mai mari de teren. Si autostrada pana aici era marginita pe o parte si pe alta cat si pe centru de cateva randuri de palmieri
Jogging prin centru
Digul si portul (unul dintre ele)
Razvanel la pescuit. Nu s-a prins nimic fiind in jurul pranzului deja, dar intentia conteaza!
O binemeritata pauza
Port
Si iar port
Un ceva pe marginea plajei (foisor i se zice oare?)
De aici am plecat sa incerc ceva nou. Un 4x4 prin desert. Nu a fost chiar cu dune, terenul fiind si aici plat, dar a fost cu zone in care drumul era inca umed dupa ploaile din zilele acestea. O adevarata experienta off-road. Hiluxul s-a condus neasteptat de prietenos si nu am simtit vreo secunda ca vom ramane blocati (era si trecut in modul integral heavy, pentru teren accidentat, zapezi, noroaie si alte conditii extreme), desi in unele locuri la cum aratau santurile parea o posibilitate clara. Ca si pe zapada, ideea este sa mentii o viteza constanta. Odata iesiti din aceasta zona mai solicitanta, desertul se intindea cat vezi cu ochii si desi erau drumeaguri (mai bine zis locuri prin care masinile trecusera de mai multe ori), puteai sa o iei cam cum te taia capul. Ce pot sa zic, o experienta unica pentru care trebuie sa ii multumesc inca o data lui Razvanel.
Rock (and roll)
Si cam asta a fost. Am revenit acasa, am ajutat la gratar, am mancat, am mai stat de vorba. Pana una alta s-a facut 7 si ceva pana ne-am ambalat de plecare. Au fost doua zile frumoase cu oameni prietenosi si simpatici. A fost o placere pentru noi sa fim oaspetii lor si sper sa ne revedem cat mai curand in tara la o bere si un pahar de vorba.
Ajunsi inapoi in Dubai am patit iar o miscare clasica, am luat alta iesire decat cea care ne-ar fi dus acasa si a trebuit sa mergem inca vreo 10-15 kilometri pana la o iesire avantajoasa (ca iesiri erau cu duiumul dar nici una care sa te poarte in directia dorita). Iesire care ne-a pus dupa multe ocolisuri pe drumul cel bun. Ori ai GPS cum trebuie ori esti localnic. Ori stii clar spre ce strada/cartier/oras trebuie sa o apuci ca sa razbesti in directia unde ai treaba. Altfel esti pierdut (si la propriu si la figurat). Ca si in Abu Dhabi sau cautarea restaurantului Wendy's, o mica greseala tactica duce la o tona de timp pierdut, ocolisuri si nu in ultimul rand, spume la gura.
