miercuri, 15 mai 2013

Stana Regala de la Sinaia

In articolul precedent precizam ca urmatoarea povestioara va fi de la Krapets, Bulgaria, locatia de vis pe care am descoperit-o (sau mai bine zis descoperita de altii si impartasita si noua) anul trecut.

Pana la urma am decis ca mai bine ar fi sa nu va mai zic nimic despre Krapets pentru ca o sa vedeti cat de frumos este si o sa ne furati locul. Plus ca ma bate Radu daca va prinde pe acolo.

Asa ca va prezint o alta locatie frumoasa si mai ales accesibila: Stana Regala de la Sinaia. 
Banuiesc ca in trecut aici cresteau oite si caprite si cate si mai cate din care se extragea laptic si branzica pentru curtea regala. Foarte dragut. Acum este un hotel cu o terasa si restaurant. Merge si asa.

Cum se ajunge la Stana Regala? ar putea intreba cei mai putin avizati (asa cum eram si eu pana Duminica dimineata pe la 10 cand am ajuns acolo). Se ajunge usor. O luati frumos pe autostrada A3 spre Ploiesti (bineinteles, pentru cei masochisti exista si varianta pe DN1 prin toate comunele alea de CACAT ! ! ! ). De la Ploiesti o luati frumos pe centura sau cum naiba vreti voi ca nu o sa stau sa va povestesc cum se ajunge in Sinaia. De aia exista Google maps.

Bun. Ajungeti in Sinaia. What next? Se cauta drumul catre cota 1400 cu ajutorul indicatoarelor de circulatie rutiera. Si se purcede la drumul catre susnumita cota 1400. Undeva pe dreapta, dupa cateva serpentine, se va face un drumeag forestier semnalizat de o placuta cu "Stana Regala" dupa care urmeaza aproximativ 3 kilometri de drum ca vai de capul lui (daca sunteti din Distrusii care incetinesc sub 20 la ora la sinele de tramvai stati dracului acasa ca nu aveti ce cauta aici cu masina personala).

Cam asta ar fi. Asa se ajunge si nu e greu de loc. (Am fost destul de hater pana aici, mai jos este hate free, promit). Acum ca am scos asta din sistem, ce e de facut pe acolo?

Noi ne intalneam la orele 7:05 la Dristor si pe la si 40 ne aruncam pe A3. De unde am facut o ora si zece minute pana in Sinaia. Dupa cum zicea cineva, probabil ca toata lumea si-a spart pusculita de 1 Mai si Paste asa incat drumul a fost mai mult decat lejer. Un pont pe care o sa il retin pentru la anul.

Cum cealalta masina care urma sa ni se alature inca nu parasise capitala, am decis sa facem o plimbare pe la Peles. Asta nu inainte sa ne pornim foarte tare pe ideea de a ne achizitiona o marmota cu care sa confuzam participantii la trafic (cum poti confuza pe cineva cu o marmota? Come and I will show you!). Asa ca expeditia catre palat a fost cel putin pe jumatate o vanatoare de marmote. Bineinteles de plus/ impaiate.

Trebuie mentionat ca locul este, scuzati expresia, bestial in aceasta perioada a anului. Se plateste o mica taxa de 5 lei pe ora la parcare dar nah, Sinaia nu e amaratul de centru al Bucurestiului. Vegetatia era in plin avant, totul verde, flori si orice altceva ti-ai mai putea dori.


Bineinteles, pe drum am profitat de racoare si vremea frumoasa ca sa ne tragem in poze (mai ales reciproc).


 Mother father Gentleman, all the way 

Ce am descoperit noi in premiera personala este ca pe langa Peles mai sunt o gramada de cladiri frumoase. Nu stiu cum se face dar mereu cand am ajuns pe aici am cutreierat doar curtea palatului si in rest nu am mai vazut nimic. Rusinica!


Aici Castelul Pelisor, resedinta de vara a principilor mostenitori, cu ale sale 99 de camere.

Cum ziceam, prin spate mai sunt cateva cladiri ce merita vazute daca nu si vizitate (desi nu stiu daca e posibil).




Oook. Si am vazut si astea si ne intorceam spre masina, verificand tarabele care se mai deschisesera intre timp sa vedem daca au marmote (daca va amintiti, asta era macar in parte scopul calatoriei). Marmote nu aveau dar erau tot felul de mutunachi de plus (pisicute, ursuleti, iepurasi, samd.) si bineinteles o tona de alte traznai, dar nici o marmota. Tocmai cand abandonasem ideea, la ultima taraba, pe un fel de pedestal se afla Marmota. Cu M. Mare. S-a facut o cheta ad-hoc (cineva chiar zisese: daca gasim ti-o cumpar eu; se stie el care e) si s-a achizitionat Marmota la pretul promotional de 20 de leuti.

Cat ne-am mai sucit dupa o sticla de apa si alte nimicuri a aparut si Razvanel la volanul celeilalte masini si ne-am deplasat in grup catre Stana.

Ce se gaseste pe scurt pe acolo: o pajiste intinsa de ar intra si 1000 de grataragii fiecare cu maneaua aferenta, fara sa isi dea coate. Stanci de catarat, marcate si aranjate (nu ma pricep asa ca nu ma hazardez la alte detalii). Zona este plina de trasee amenajate pentru catarat si de oameni dornici si pregatiti sa faca asta. De asemenea se mai gaseste un izvor cu apa rece ca gheata pe un drumeag pietruit ce coboara pret de 50 de minute catre Sinaia prin padure (un traseu pe care as dori sa il incerc odata daca nu as fi acolo cu masina personala). In plus exista locuri de parcare fara plata, unde esti asistat de catre cineva care probabil lucra pentru hotel/restaurant. Care restaurant are de toate, la preturi decente (tinand cont ca esti pe munte si la Sinaia). Laba de urs era cel mai scump articol de pe lista la 500 de lei. Si da, nu m-am putut abtine sa nu mentionez de laba de urs. Ha! Sa inviem spiritul clasei a 4-a!

 Crenguta si Razvan alaturi de nou botezatul Pompiliu Aristide, Marmotul

Si pajistea de care aminteam mai devreme

Am dormitat pe poiana la umbra, am mai mancat una alta, l-am vizionat pe Razvanel catarandu-se pe stanci (cel putin pana la un punct), am facut incursiuni prin padure. Inainte de plecare Razvanosul ne-a dus si la un punct care oferea o vedere de ansamblu absolut superba asupra Vaii Prahovei.

Catre belvedere

Privelistea de sus. Arata mai bine decat se intelege din aceasta poza

 No comment

 Poate cea mai reusita poza a mea din acesta calatorie

In loc de incheiere, un prim plan cu Pompiliu, noua mascota a Balenei Albe


Start typing and press Enter to search