duminică, 4 iunie 2017

In loc de Milano, Como

Ok, ok, nu chiar ca ieri, dar si azi am dat-o in diverse. Si anume, dupa ce am servit la brunch un cotoletta (care ar fi trebuit sa fie un fel de snitel de vitel, specialitate Milaneza dar care a fost snitel de pui specialitate mama) ne-am gandit ce naiba sa mai facem si azi. Ema a propus sa mergem la lacul Como si in fond de ce nu? Asa ca am mers. Pana la punctul asta, din Milano apucasem sa vad Duomo-ul si galeriile impozante de langa. Si metroul si bineinteles gara Centrala.

De la gara centrala am luat un tren care a facut 50 de minute si a costat 4.5E. Adi zice ca la Cazanele Dunarii era mai marfa dar cum nu am ajuns pana acolo, nu pot confirma. Ce-i sigur este ca a fost super frumos. Te simti ca intr-o statiune, pentru ca probabil fix asta si e. 

Era oricum cam 3 pana am ajuns acolo si pana am mancat s-a facut cam 5 si numai bine am luat-o inapoi spre casa. As mai fi zabovit o vreme dar cam ce era de vazut presupun ca am bifat. 

Ajunsi la Milano drumurile noastre s-au despartit. Fetele si Adi s-au dus la shopping, eu am ramas sa vad in sfarsit ceva din oras. A meritat din plin, zic. Pe seara ne-am reintalnit si cu Radu.

PS: Internetul de la hotel este din cele mai rapide pe care le-am vazut vreodata. Respect! Sa ii invete si pe saracii aia de la Sky carora le dau 30L pe un net jenant. Dar nah, englezii, fruntea lumii. Ca ei nu e nimeni.

 As fi putut sa vizitez stadionul dar parca ce rost are?
 In fata la Duomo, multa lume
 Nu, nu este un arc de triumf. Doar galeriile pe care le mentionam (Victor Emanuel, daca am retinut bine)
 Si Domul, zic. Suferinta, nu gluma
 Un fel de pasajul Villacrosse, un pic mai spalat (rad interior)
 Casa mea de vacanta de la Como
 Templul inchinat mie, la lacul Como (scuzati lalofonia)
 Ambarcatiunile mele de la lacul Como
 Celelalte case de vacanta ale mele de la lacul Como
 Din mersul trenului am mai aruncat o poza in urma
 Fiecare a luat-o pe caile lui. Ale mele m-au purtat catre un castel imens. I call this winning.
 In interior se puteau vizita lucrari de Leonardo si Michelangelo dar nu am stat sa ma uit. 
 Castelul mi-a mers la suflet
 De la castel, spre Duomo. Via Dante and a giant Snorlax
 Amarati rau bajetii. Or fi picat bacu?
In centru arata asa, cum ar fi putut arata Bucurestiul daca nu am fi avut 50 de ani de comunism si nu ne-am fi pierdut cu Firea
 Scala din Milano. Am auzit de asta!
 Da, se putea trece prin arcada aia imensa.Un mod interesant de a utiliza spatiul de deasupra unei strazi. In fond cui apartine spatiul aia? Ti-o trebui un aviz special ca sa construiesti in aer?
 Am trait degeaba pana acum.
Inghetata Out of the Box. Prima aroma: Eduardo. Din pacate nu mai aveau asa ca am mancat doar inghetata care nu imi purta numele si am plecat repede acasa ca sa nu-mi sara somnul.

Start typing and press Enter to search